Cabana Postăvaru
Cristianul Mare sau Postăvarul și-a primit numele nemțesc („Schuler“) probabil pe baza faptului că venitul din padurit îi revenea școlii (Schule) sau, mai bine spus, elevilor (Schüler) liceului brașovean întemeiat de Honterus în 1543, elevi care făceau anual, mai ales în august, o excursie în Postăvarul și „se distrau cu glume şi jocuri“.
În Poiana, la vremea anilor 1900 nu există nicio casă locuită permanent. Terenurile aparțineau fie orașului, fie unor persoane particulare sau instituții (Biserica Sf. Nicolae). Doar turismul şi schiul au animat acest colț de natură, a cărui peisaj s-a schimbat complet într-un sfert de secol.
Incă din 1918, șeful secţiunii Braşov a SKV (dr. Gustav Philippi) a anticipat că „în scurt timp Brașovul va fi vizitat de mult mai multă lume.Scopul asociației noastre este deschiderea munților prin amenajarea și darea în folosință a drumurilor și prin construirea de cabane”.
A urmat punerea în practică a unui frumos proiect: în august 1924 a fost dată în funcțiune actuală cabană „Ruia“ – primul hotel din Poiana. Fațada cu ferestrele orientate spre sud, sala de mese confortabilă și plăcută sunt o mărturie a talentului constructorului (arh. A. Schuller).
Prin construirea de trambuline (Poiana Mieilor) de antrenament și mărirea trambulinei din Poiana Mică – mult timp singurele trambuline din țară – SKV a promovat și săriturile cu schiurile…
O viață de munte deosebită a început să se dezvolte în această cabană, unde pe parcursul mai multor ani „părinții Postavarului“ (Morawetz, Gust) au condus și îndrumat ziua la schi, seară la activități de cabană mulți turiști și pasionați de ski. Schiorii erau ca dintr-o mare familie. Era loc destul pentru toți în cabană și pe pârtii… Pe atunci mai există încă în stare originară pădurea de basm dintre cele două cabane. Se mergea pe jos din Poiana spre Postăvaru… unii reușeau chiar 2-3 coborâri zilnice.
Activitati la Cabana Postavaru in Poiana Brasov